Cântarea originală -- Toamna-ncet se lasă Cu aurii culori, Cu umezi ochi de ciaţă Se-avântă înspre zori. Cu dorul de mireasă Spre Patria aleasă Prin frunze spulberânde La Tine vin, Isus. Spic de grâu aş vrea Ca să fiu, o, Doamne, Spic ce-n palma Ta Aduce mult rod. Toamna aurie, E toamna florilor Ce răspândesc mireazma Crizantemelor. Ca-n suflet să-nflorească Şi să nu se-ofilească O floare-a veşniciei Ce plină e de rod. Toamna vieţii vine Poate-i toamna ta În care Isus, Domnul Te va întreba: „Călător din lume În toamna vieţii spune-Mi Ce-ai lăsat în urmă, Şi care-i roada ta?”
Hide player controls
Hide resume playing