Pe Ilenuta am cunoscut-o demult, tare demult, pe vremea cand bunicii nostri erau copii ca voi. Ilenuta era fata unui mosneag ramas vaduv inca de timpuriu si care se insurase, a doua oara, cu o femeie zgripturoaica, nu alta. In fiecare seara veneam sub fereasta ei si incercam s-o mai inveselesc cu cantecul meu fiindca tare greu o mai ducea, biata fata, in casa parinteasca.
Hide player controls
Hide resume playing