Guest
“Fa-ma sa înteleg de ce se înroseste- Natura. Si aerul e mai curat De ce când vreau sa scriu, ceva ma poticneste, Sa-ti povestesc apusul-asa de minunat. Se încununa ziua, îti ia din nou vesmântul Cu soarele ea astazi îti termina cuvântul Ramâi acum închis într-un imperiu care preface totul rosu si care-apoi dispare. Zi-mi tu ce-ai câstigat din ziua ce-ncheie Ce ai vazut frumos, sau ce ti-a dat idee, ce te-a facut mai bun, ce bine ai facut cu cine ai vorbit, pe cine ai cunoscut. Sfârsitul care acum, încetul se porneste E asfintitul rosu, ce totul cucereste E un final de zi, de patima si de durere E vremea ta de ruga, un of si-o mângâiere. Dar cred ca apusul nu-i sfârsitul, Nu vreau sa cred ca... un soare, Ma creste si m-ajuta Sa fiu cu-o zi mai mare...“
