Guest
Colindul este vechi de peste 100 de ani. Corul nu spune cuvintele “jidovean afurisit“ ci “jidov neam afurisit“, în sensul “afuriseniei“ bisericeşti pe care o poate face orice preot, şi care cuvânt nu are nici un fel de conotaţie antisemită. De asemenea, cuvântul “jidov“ (de la iudeu) era folosit în urmă cu peste un secol ca un cuvânt fără nici un fel de conotaţie jignitoare inslutătoare, peiorativă, căci aşa erau numiţi în acea perioadă evreii. Versurile din colind se referă la afumătoarea din Ardeal care de multe ori era afară şi expresia arată că cei ce îl neagă pe Hristos nu merită să fie primiţi de Crăciun în casă ci lângă afumătoare, în curte, sau chiar afară, în drum. A se vedea mai jos, pe la mijlocul explicatiei: cotlón (cotloáne), s.n. -- 1. Foc primitiv, făcut cu pietre îngrămădite, care protejează flăcările. -- 2. Nişă, firidă. -- 3. Ascunzătoare, vizuină. -- 4. Loc stîncos, stîncărie. Mag. katlan (DAR), din sl. kotĭlŭ „căldare“ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 306; Cihac, II, 76), cf. cocli, şi ceh. kotlina „căldare, crater“. Este dublet de la coclan (var. cotlan, corlan), s.n. (Olt., cămin), ca şi de la coclauri, s.n. pl., cu sing. analogice coclaur şi coclaur şi coclaură (loc stîncos, creastă, ţanc), care pare a proveni de la un sing. *coclău, var. de la cotlon 4 (după DAR, din mag. kö „piatră“; după Byck-Graur, 28, din sl. *kotlavŭ). -- Der. cotloni, vb. (a face fumar la un cuptor; a iscodi, a căuta); cotloneală, s.f. (căutare, cercetare). Dicţionarul etimologic român, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966
