După ani de greutăți, mustrat și rafinat, la sfârșit, omul e încercat; gloria și romantismul sunt pierdute. Înțelege adevărul de a fi om și devotamentul lui Dumnezeu. Astfel, își oferă cel mai prețios sacrificiu Dumnezeului său, care-i zâmbește. Astfel, își oferă cel mai prețios sacrificiu Dumnezeului său, care-i zâmbește. Își detestă ticăloșia, își urăște sălbăticia, concepțiile greșite și cerințele lui Dumnezeu. Nu poate da timpul înapoi, să-și schimbe regretele. Dar dragostea și cuvântul lui Dumnezeu îi dau viață nouă. Astfel, își oferă cel mai prețios sacrificiu Dumnezeului său, care-i zâmbește. Astfel, își oferă cel mai prețios sacrificiu Dumnezeului său, care-i zâmbește. Zilnic, rănile omului trec, forța revine. Stă și se uită la chipul Celui Atotputernic, doar pentru a vedea că Dumnezeu a fost mereu aici, zâmbetul și iubirea acestuia sunt frumoase. ... din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”
Hide player controls
Hide resume playing